Mănăstirea Sucevița pare la prima vedere o impunătoare cetate medievală, cu ziduri înalte, prevăzute cu metereze și drum de strajă, întărită cu porți grele de stejar, ferecate în fier și la colțuri cu puternice turnuri de apărare. Oricine este surprins de linia suplă și de volumele armonioase ale arhitecturii bisericii ce se înalță în mijlocul acestei cetăți, dar mai cu seamă de frumusețea neobișnuită a picturilor care acoperă în întregime fațadele, păstrându-și peste veacuri prospețimea culorilor.
Muzeul mănăstirii este în posesia uneia dintre cele mai bogate și mai prețioase colecții de artă medievală din Moldova: acoperămintele de morminte ale domnitorilor Ieremia (1606) și Simion Movilă (1609), capodopere ale broderiei, totodată printre cele mai reușite portrete laice din epocă: epitaful cu 10000 de mărgăritare (1597), caseta de argint cu părul doamnei Elisabeta, soția lui Ieremia Movilă (vezi N. Iorga – Doamna lui Ieremia, C. Gane – Trecute vieți de Doamne și Domnițe).
Biserica Parohială, numită și Biserica Cimitirului Sucevița a fost reconstituită în 1772 din piatră, împreună cu clopotnița. Arhitectura reprezintă un „tip arhaic pentru această vreme”.
Prin decret episcopal, începând cu 1 iulie 2017 a fost reactivată Parohia Romano-Catolică Voievodeasa. Tot prin decret episcopal, pr. dr. Eduard Ferenț a fost numit paroh al acestei parohii. Duminică, 6 august 2017, la începutul sfintei Liturghii, în biserica din localitate, părintele Aurel Iștoc a dat citire decretelor de reactivare a parohiei și de numire ca paroh a părintelui dr. Eduard Ferenț.
La intrarea în comună, dinspre Rădăuți, la cca 50 m pe partea dreapta, lângă șosea, poate fi observat de către cei interesați „monumentul comemorativ”, înălțat în anul 1883 în urma vizitei arhiducelui Rudolf al Austriei.
Acest muzeu a luat ființă de curând, de cca 7-8 ani, prin grija și coordonarea elevilor de către domnul profesor de istorie și director al școlii d-l Pintilei Jolobai. În cadrul muzeului atât elevii cât și cadrele didactice au adus și au așezat la loc de cinste, în cadrul muzeului, diferite obiecte care arată modul de viață al strămoșilor noștri din cadrul acestei comunități.
Costumele populare, alcătuite din cămașă cu poale cusută cu flori, ițari, brâu sau chimir cu mărgele, bundiță cu prim de miel sau dihor, pălărie sau căciulă la bărbați și cămașă cu sau fără altiță din pânză de bumbac sau in, cusute cu flori viu colorate sau cu bumbac de culoare neagră, catrință, frânghie, pieptarul din piele de miel cu prim, broboade de lână sau batic de culoare albă sau roșie la femei. Pe timp de iarnă sunt purtate cojoacele albe cu tivitură din blăniță de miel la mâneci și la poale sau sumane
