SUMAR
I. Repere istorice
Prima atestare documentară a satului Sucevița datează din 6 august 1582, și este legată de familia Movilă și de așezământul ridicat acolo. Cronicarul Miron Costin spunea: „au murit Ieremia-Vodă în anul 7116 (1606). Rămasu-i-au pomană în țară, mănăstirea anume Sucevița, de dînsul făcută.”
Această localitate a fost și este cunoscută în țară datorită existenței aici a Mănăstirii Sucevița – ctitorie a Movileștilor, precum și a locuitorilor ei harnici și gospodari. Existența Mănăstirii și-a pus amprenta, în întreaga istorie a satului asupra dezvoltării lui, mai ales din punct de vedere istoric, cultural și în actualitate, turistic. Acolo, în permanență, au venit și vin vizitatori atrași de existența monumentului istoric, care este una din cele cinci ,,perle’’ ale Bucovinei.
Localitățile din cadrul comunei sunt satele Sucevița și Voievodeasa.
Satul Voevodeasa a fost cândva o comună. În Valea Voievodului, din Bucovina, la începutul sec. al XIX-lea era înființată Colonia germană Fürstenthal (furst-voivod, principe, iar tal-vale), în care locuiau germani originari din Boemia. Însă odată cu terminarea primului război mondial, în anul 1918, în Noiembrie 1918, Bucovina, revine în granițile României Mari, deci, și Comuna Fürstenthal intră în componența statului român și de atunci este cunoscută sub numele de VOIVODEASA.
Dacă până în anul 1918 în comuna Furstenthal ca și în Bucovina, limba oficială era limba germană, din 1918 în Voivodeasa este introdusă Limba română ca limbă a oficialităților. Comunitatea și-a continuat viața prosperă în cadrul statului român.
Însă, odată cu venirea lui Hitler la putere în Germania și în rezultatul propagandei naziste, care au sprijinit etnicii germani sub toate formele să emigreze înspre acea Mare și Veșnică Germanie, comuna a fost depopulată de etnicii germani și a fost colonizată din nou, dar de această dată, cu familii de români, mai ales din comuna Sucevița, comuna Marginea și din împrejurimi mai îndepărtate. Totuși, în acest sat au rămas doar cca. 7 (șapte ) familii de germani cu 31 de suflete. De aceea, odată cu împroprietărirea din 1942 prin Ordinul Primăriei Bucovina, Directoratul Afacerilor Administrative Nr.7158/1942 și Ordinul Nr.682/1942, comuna Voivodeasa a fost desființată, declarată SAT și lipită (nu contopită) de Comuna Sucevița.
II. Așezare geografică și suprafața
Satul Sucevița este o seculară așezare românească situată la poalele Obcinei Mari, la limita vestică a Depresiunii Rădăuți.
Comuna Sucevița, ca așezare geografică este o comună răsfirată, așezată de-a lungul Drumului Național 17 A care leagă municipiile Rădăuți de Câmpulung Moldovenesc.
Comuna se învecinează cu comunele: Voitinel (N), Horotnicul de Sus și Marginea (E), Frumosu și Mănăstirea Humorului (S), Vatra Moldoviței, Moldovița și Putna (V).
Suprafața administrativă a comunei Sucevița este de 92 km2.
Localitatea Sucevița se află situată la 20 km. până la Rădăuți, 57 km. până la Câmpulung Moldovenesc și 60 km până la Suceava.
Comuna Sucevița (13,63%) este una din Unitățile Administrativ Teritoriale cu cele mai reduse ponderi ale suprafețelor agricole din totalul fondului funciar. Totodată, Ca ponderi din totalul fondului funciar, Sucevița (84,16%) se regăsesc unele din cele mai mari suprafețe forestiere.
III. Cadrul natural
Comuna Sucevița este o așezare românească cu o vegetație arboricolă predominant formată din conifere care dau zonei un farmec aparte, de liniște și deconectare, susținute de un aer curat, ozonat, atractiv care ,,cheamă”la plimbare și relaxare.
Pe raza comunei Sucevița există o rețea hidrografică relativ bogată. Pârâiașele cu apă limpede, de pe toți versanții, sunt colectați de Pârâul Sucevița care străbate comuna de la vest la est, continuându-și apoi cursul în comuna Marginea, Volovăț, prin marginea Municipiului Rădăuți și apoi se varsă în Râul Suceava. Râul Sucevița este un curs de apă, afluent al râului Suceava. El curge în întregime pe teritoriul județului Suceava. Râul Sucevița se află la intrarea în municipiul Rădăuți, pentru a ajunge în oraș trecându-se podul din punctul denumit “Vadu Vlădicii”, toponim care amintește de vremea în care târgul era sediul unei episcopii.
Fenomen interesant pe râul Sucevița: Râul seacă în zona podului Volovăț aproape în fiecare an, dar revine la suprafață dupa 2 km (intră în sol și se formează apă subterană).
Rezervația Pădurea Voievodeasa este de tip ”Arboret de amestec bătrân” și este în custodia Direcției Silvice Suceava, având suprafața de 102 ha.
Dintre procesele geomorfologice care afectează zona se menționează:
- procesele de alunecare (versanții sunt acoperiți cu o scoarță de alterare care formează deluviul de pantă);
- pluviodenudarea, care au ca rezultat eroziunea de suprafață, efectele fiind diminuate de prezența vegetației;
- eroziunea torențială, manifestată intens pe versanți în perioada topirii zăpezilor și a ploilor intense, apărând forme specifice (ogașe, ravene, văi torențiale etc);
- solifluxiuni, care afectează o pătură superficială, cu caracter sezonier (îngheț-dezgheț);
- surpări și rostogoliri;
- eroziune fluvială în albia minoră.
Alunecarea de la Voievodeasa (Dealul Rău) s-a produs în 2010 la contactul dintre cuaternar și fundament. Corpul alunecării (argila tilloidă cuaternară) și-a păstrat structura, apărând o fragmentare în lambouri mari, care prin deplasare tind să se fărâmițeze.
Suprafața afectată de alunecări este destul de mare, la fel și extinderea pe pantă.
IV. Populația
Componența etnică a comunei Sucevița: Români (87,55%), Cu o minoritate de romi (9,27%), Necunoscută (2,97%).
Componența confesională a comunei Sucevița:
- Ortodocși (69,59%),
- Penticostali (19,91%),
- Baptiști (3,84%)
- Romano-catolici (2,82%),
- Necunoscută (3,01%).
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sucevița se ridică la 2.762 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.583 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt români (87,55%), cu o minoritate de romi (9,27%). Pentru 2,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,59%), dar există și minorități de penticostali (19,91%), baptiști (3,84%) și romano-catolici (2,82%). Pentru 3,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
V. Economia și Mediul de afaceri
În localitatea Sucevița, județul Suceava sunt 138 firme înregistrate, la data de 21.03.2021.
În comună exista și s-au dezvoltat mai mulți agenți economici, care dezvoltă afaceri diverse, în special cele de desfacere produse de mărfuri și produse către populație.
Principalele activități care se desfășoară în comună: Turism, Comerț, Produse agricole și nonagricole, Exploatarea și prelucrarea lemnului, Creșterea animalelor.
Centrele industriale de importanță mijlocie sunt grupate în trei sub-categorii de mărime după numărul total de angajați:
- Centre cu populație salariată în industrie între 250 și 499 de persoane; acestea concentrează 10 unități administrativ-teritoriale (2 orașe și 8 comune),
- centre industriale cu populație salariată în industrie între 100 și 249 persoane: 31 unități administrativ-teritoriale din care doar 2 sunt orașe,
- centre industriale cu populație salariată în industrie între 50 și 99 de persoane; Acestea sunt reprezentate de 12 unități administrativ-teritoriale, din care 3 sunt orașe.
Din prima categorie face parte și comuna Sucevița (267 persoane).
VI. Sănătate
În cadrul comunei există Centrul de îngrijiri paliative Sf. Luca, Sos. Principala Nr. 450 A, Sucevita, Suceava. Îngrijirea Paliativă este prezentă la toate nivelurile asistenței medicale, iar necesitatea ei se regăsește în cazurile de boli cronice și cele cu speranța de viață limitată.
Centrul Medical de Îngrijiri Paliative „Sf. Luca” își definește ca grup țintă, din categoria potențialilor pacienții cu demențe permanente și progresive:
– Demența în maladia Alzheimer; – Demența vasculară (multiinfarct, infarct strategic, boala Binswanger, etc); – Demente datorate altor condiţii medicale generale (postraumatică, toxică, post-anoxică, postinfecțioase, s.a); – Demența datorată maladiei Parkinson; – Demența datorată maladiei Huntington; – Demența datorată maladiei Pick; – Demența datorată maladiei Creutzfeldt-Jakob; – Demența cu corpi Levy; – Demența fronto-parietală; – Demența în paralizia supranucleara progresivă; – Demența în scleroza multiplă; – Demența în paralizia cerebrală progresivă; – Boala progresivă cu înrăutățirea simptomelor şi/sau a valorilor analizelor şi/sau scăderea statusului funcţional şi/sau evidenţa bolii metastazice, în mod particular creierul, stadiul IV la diagnosticul iniţial; – Scăderea greutăţii cu 5% sau mai mult în ultimele 3 luni în timpul unei boli progresive cu/sau disfagie ireversibilă; – Prezenţa co-morbidităţilor severe, ducând la o speranţă de viaţă de 6 luni sau mai mică: boala cronică obstructivă pulmonară, insuficienţa cardiacă congestivă, afecţiuni neurologice (AVC, SAL, SM), insuficiență renală, insuficiență hepatică.
Sursa: https://www.batranifericiti.ro/companie/Centru-De-Ingrijiri-Paliative-Sf-Luca.html
VII. Infrastructura
Comuna este traversată de DN 17A.
Comuna se întinde pe ambele părți ale șoselei DN 17 A Rădăuți-Câmpulung Moldovenesc, între kilometrii 15 și 17,5 pe partea stângă a pârâului Sucevița, iar după trecerea podului peste acest pârâu, continuă pe partea dreaptă a aceluiași pârâu, terminându-se ca așezare, la kilometrul 21.
În cadrul județului, Sucevița se află la distanța de 18 km de municipiul Rădăuți, unde se află și cea mai apropiată stație CFR, precum și cea mai apropiată autogară, la distanța de 54 km de municipiul Suceava, reședință a județului și la distanța de 57 km de orașul Câmpulung Moldovenesc, trecând, spre vest, peste pasul Ciumârna și Trei Movile, șoseaua care face legătura cu Transilvania prin Pasul Tihuța.
VIII. Cultura
Teritoriul județului Suceava, numit și „Țara de Sus” sau „Țara Fagilor”, constituie o zonă cu puternice rezonanțe istorice, fiind cunoscută din anale, letopisețe, cronici, în special pentru perioada de mare înflorire economică, politică și culturală din vremea lui Ștefan cel Mare.
În domeniul culturii comuna Sucevița se remarcă prin tradiții, obiceiuri, monumente de o reală autenticitate din zonă.
Evenimente locale:
- Zilele Suceviței, sărbătorite în luna iunie anual,
- Hramul bisericii la Sucevița – 6 august,
- Hramul satului – 29 iunie la Voievodeasa,
- Festivalul sărbătorilor de iarnă – 27 decembrie
- Balul Bucovinei – 7 ianuarie
Obiceiuri calendaristice:
Obiceiuri de Anul Nou
- Crăciunul– datina colindatului în ziua de Ajun (24 decembrie) este deschisă de copii și continuată spre seară de tineri; în seara zile de Crăciun, colindă adulții, prilej cu care se organizează petreceri între prieteni / rude;
- Anul Nou – urăturile (plugușorul) din seara de Ajun, practicate de copii, tineri și adulți, sunt suplimentate de jocurile cu măști (caprele, urșii, căiuții, țiganii, turcii, moșii, babele etc.) și teatrul popular (benzile sau partiile formate din haiduci, ofițeri, împărați, generali, panduri etc.), acestea desfășurându-se pe tot parcursul sărbătorilor de iarnă; în dimineața zilei de Anul Nou (1 ianuarie), copiii umblă cu „semănatul” sau „sorcova”, aruncând boabe de grâu, orz sau secară prin case și adresând gazdelor urări de bine, sănătate și belșug;
- Boboteaza – obiceiuri precum sfințirea apelor, confecționarea crucii de gheață, stropirea gospodăriilor, livezilor, animalelor și oamenilor cu aghiasmă, strigătele și zgomotele sunt practicate și astăzi.
Obiceiuri de peste an:
- aprinderea focului primăvara, pentru asigurarea fertilității câmpului și grădinilor (de Alexii și în noaptea Învierii);
- Paștele (încondeiatul ouălor, pregătirea mesei tradiționale, participarea la slujba de Înviere, sfințirea coșului pascal, masa festivă, precum și bătutul toacelor la biserici, trasul clopotelor, ciocnitul ouălor vopsite etc.);
- punerea ramurilor verzi la poartă, la uși și la ferestre (de Florii și de Sf. Gheorghe se folosesc ramuri de răchită cu „mâțișori”, iar la Duminica Mare, crengi de tei);
- organizarea clăcilor în toate anotimpurile: iarna se făceau clăci de tors, care se transformau în șezători cu cântece, glume, basme, snoave, jocuri de societate și chiar dansuri, dacă băieții aveau instrumente muzicale; în sezoanele agricole se organizau clăci la prășit, la cosit și legat, la desfăcat porumb;
- organizarea horelor în fiecare duminică și în alte zile de sărbătoare, astăzi obiceiul limitându-se de regulă la hram și doar în anumite localități;
- hramurile satelor, unde familiile, prietenii și cunoscuții se întâlnesc și organizează petreceri la casa gazdei din localitatea în care are loc hramul;
Ritualuri de trecere
- Nașterea– cuprinde obiceiuri destinate ocrotirii copilului de deochi și boli, obiceiuri practicate la prima scaldă, obiceiuri de botez și de cumetrie, precum și obiceiuri la scăldăciune; la șase luni după naștere, copilului i se „taie moțul” de către nași, ocazie cu care se organizează o nouă petrecere.
- Nunta–include obiceiuri legate de pețit, logodnă (ceremonial cu o mică petrecere, în timpul căr.
IX. Turismul
Comuna Sucevița (7,9%) este una din localitățile cu cele mai multe structuri de primire turistică și deține locul 3 dintre cele 7 UAT care dețin 51,9% din totalul structurilor de primire turistică a județului Suceava (stațiunea balneară Vatra Dornei deține 12,9% din totalul structurilor existente la 31 iulie 2017, urmată de stațiunea montană Gura Humorului – 11,1 % din total structuri). Comuna Sucevița deține peste 50 de structuri de primire turistică.
O parte din brandul Bucovina este datorat numărului mare al mănăstirilor, bisericilor și schiturilor, așezămintele religioase din partea central-estică a județului fiind deosebit de atractive și constituind locuri de pelerinaj care atrag un număr important de turiști și pelerini.
Fluxul cel mai important se înregistrează vara când, la atractivitatea cadrului natural montan, se adaugă numeroasele obiective turistice culturale dintre cele mai variate și importante, atât la nivel național cât și la nivel internațional, care, de obicei se agreează a fi vizitate în anotimpul cald, sub forma unui ”tur al mănăstirilor” care să cuprindă principalele locații monahale bucovinene printre care și Sucevița, situri de patrimoniu UNESCO).
Turismul rural ca și agroturismul au posibilități mari de dezvoltare, deoarece zona Sucevița dispune, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat și cu multiple variante de recreere, și de un valoros potențial cultural și istoric. Din ce în ce mai mulți turiști autohtoni și străini vin să se cazeze în mediul rural, atrași de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viață, precum și de activitățile sportive din natură.
Există o serie de factori favorizanți care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism, precum:
- densitatea sporită a populației și a caselor în zonele deluroase și montane din județ,
- frumusețea deosebită a acestor zone,
- calitatea aerului,
- existența unei faune și a unei flore bogate,
- monumentele istorice cu valoare națională și internațională,
- precum și calitatea deosebită a produselor ecologice obținute în aceste zone.
Sucevița este zona cu potențial pentru dezvoltarea domeniului schiabil și practicarea altor sporturi de iarnă, acolo regăsindu-se o pârtie de schi.
În Sucevița există un parc de randonne (de plimbare în spații naturale) minim amenajat în preajma stațiunii turistice, care cuprinde o rețea de cinci sau șase trasee de Nordic Walking și Mountain Bike, cu diferite grade de dificultate, cu un sistem clar și modern de semnalizare care indică direcția și distanța rămasă de parcurs.